Bricul Mircea
Bricul Mircea este numele a doua nave din dotarea Marinei romane. Intaiul Bric Mircea, o corabie de tip goeleta construita integral din lemn, a functionat intre 1882 si 1939, iar cel de-al doilea Bric Mircea, un vas modern construit din metal, dotat atat cu panze cat si cu un motor Diesel naval, a fost lansat in 1939 si se mai afla in functiune si astazi ca nava-scoala.
Nava a sosit in tara la 17 mai 1939 si a intrat in serviciul Marinei Militare nava-scoala "Mircea", velier de tip bark (nava cu trei arbori), construit in anii 1938-1939 la Santierul Naval "Blohm und Woss" din Hamburg, Germania. Nava a fost botezata "Mircea" ca si inaintasul sau "Bricul Mircea" (1882-1944), purtand cu cinste pe mari si oceane tricolorul romanesc si numele marelui domnitor Mircea cel Batran, intregitorul Tarii Romanesti pana la "Marea cea mare". Dupa reparatiile capitale si modernizarile facute in anul 1966 - la acelasi santier naval unde a fost construita - si intre anii 1994-2002, la Santierul Naval Braila, a devenit nava cea mai moderna dintre "surorile" ei ("Eagle" - SUA, "Gorch Foch" - Germania, "Tovarisch" - Rusia, "Sagres I" - Portugalia).
Articole despre nava din publicatii :
Marea Noastra Anul XIX, nr. 1 (70) , Publicatie a Ligii Navale Romane
INTRODUCERE
La 17 mai 1939 a sosit in portul Constanta, intrand in serviciul Marinei Militare Romane, nava-icoala „MIRCEA“,velier de tip bark (nava cu trei arbori), construit in anii 1938 - 1939 la santierul Naval „Blohm und Voss“ din Hamburg, Germania. Nava a fost botezata „MIRCEA“ ca si inaintaiul sau bricul „MIRCEA“ (1882-1944), purtand cu demnitate pe mari si oceane tricolorul national si numele domnitorului Mircea cel Batran, intregitorul tarii Romanesti pana la „Marea cea mare“.
O CHESTIUNE DE SPIRIT
Intrucat bricul „MIRCEA“ imbatranise, in anul 1936 Liga Navala Romana a lansat un apel pentru strangerea de fonduri pentru o noua nava-icoala. „Intrati in concertul general al popoarelor, trebuie sa intelegem ca intregirea noastra teritoriala nu insemneaza totul - sublinia comandorul adjutant Preda Fundateanu in anul 1937 - atata vreme cat nu asimilam in fiinta, in organismul si spiritul nostru marea. Dar aceasta asimilare nu este numai o chestiune de program, de organizare sau de activitate. Ea este mai intai de toate o chestiune de spirit. Ne este necesar in primul rand acel spirit care trebuie sa stea la baza oricarei intreprinderi, oricarei institutiuni ii oricarei creatiuni, spirit care da impuls ii directie energiilor“. Pledoaria acestui erudit marinar pornea de la faptul ca „In aceasta zona a pulsat o viata marinareasca, o viata care s-a manifestat in directia preocuparilor marinaresti, pescuit, transporturi pe apa,treceri de oameni si marfuri peste apa,viata care si-a urmat ritmul, s-a repetat in imprejurari similare si a influentat formatia politica la apararea intereselor locale si nationale. Din aceasta populatie s-a recrutat personalul m o n o x i l e l o r primitive, al ieicilor, al acelor speciale barci lungi ii inguste ale muntenilor si moldovenilor de mai tarziu“.Atingand maximum de dezvoltare si un maximum de popularitate, in campania pentru strangerea de fonduri necesare pentru achizitionarea noii nave-icoala „MIRCEA“, Liga Navala Romana a beneficiat de concursul regelui Carol al II-lea, care era convins ca „Marina nu este un lux, e un organism viu, o icoala de energie, o icoala de suprema camaraderie ii sacrificiu,un fapt concret, o intreaga mentalitate, o educatiune“.Pana la 15 iunie 1938, Liga Navala Romana adunase pentru noul velier-scoala 5 611 120 lei.
Lista de subscriptii pentru construirea navei-icoala „Mircea”, lansata de Liga Navala Romana sub deviza „Cat de putin, dar de la toti”(extras)
• Radu Irimiescu, ministrul Aerului ii al Marinei -10.000 lei;
• Viceamiralul Ioan Coanda, vicepreiedintele LNR - 10.000 lei;
•Ecaterina Eustatiu,sotia celebrului amiral Sebastian Eustatiu (comandant al bricului „Mircea” si al Marinei militare) - 25.500 lei;
• Casa de Credit a Societatii „Gaz ii electricitate” –300.000 lei; Opera romana, incasarile de la un spectacol special organizat la 15 februarie 1937;
• Membrii Senatului Romaniei – 17.000 lei (diurna pe o zi);
•Camera Deputatilor - 240.800 lei (diurna pe o zi);
• Cercul Maistrilor si Submaistrilor - 25.000 lei;
• Sectia Braila a Ligii Navale Romane - 30.000 lei;
• Sectia Sulina a Ligii Navale Romane - 25.000 lei;
• Elevii Liceului Militar „Nicolae Filipescu”
• Manastirea Dealu - 770 lei;
• Banca Nationala Romana - 500.000 lei;
• Inspectoratul Corpului II Armata - 307.747 lei;
• Capitaniile porturilor - 350.000 lei;
• Functionarii CFR-ului – 180.771 lei;
• Ambasadele si consulatele romaneiti - 58.005 lei;
• un numar foarte mare de profesori si elevi au depus importante sume de bani.
UN AMFITEATRU PLUTITOR
Continuand traditia „spiritului Mircea“ impus in cei 62 de ani de activitate de vechiul bric „MIRCEA“, nava-scoala omonima a preluat, din anul 1939, sarcinile instructiei marinareiti a viitorilor ofiteri de marina.Nava a fost pusa pe cala la 30 aprilie 1938.Lansarea la apa a avut loc joi, 22 septembrie 1938, la ora 15.48, in santierul Naval „Blohm und Voss“ din Hamburg, situat perpendicular pe fluviul Elba. La ceremonie au participat Victor Brabeteanu, consilier de legatie, comandorul Alexandru Bardescu, reprezentantul Ministerului Aerului ii Marinei, consilierul economic Geormaneanu, secretarul de legatie Moscuna, consulii generali T. Gallin ii Karadja, amiralii germani Wolf si Anker, secretarul de stat Ahrendt, primarul Krackmann, reprezentantii santierului constructor si un numeros public. „MIRCEA“ a sosit in portul Constanta la 17 mai 1939, in cadrul unei impresionante solemnitati, sub comanda capitan-comandorului August Roman.Pe puntea superioara a navei s-a desfaiurat ceremonialul predarii pavilionului de pe veteranul bric „MIRCEA“ pe noua si moderna nava-scoala.Dupa acostare, patru marinari au depus la bord pavilionul si Cartea de aur donata de Liga Navala Romana.In perioada 3 iulie – 3 septembrie 1939, „MIRCEA“ a efectuat primul voiaj de instructie pe itinerarul Constanta – Palermo– Toulon – Palma de Mallorca –Alger – Constanta.Dupa declaniarea celui de al Doilea Razboi Mondial,activitatea de pregatire prin marsuri de instructie in apele internationale a fost abandonata. Intre 19 februarie 1941-1944, nava-scoala „MIRCEA“ a stationat la Braila, pe bratul Arapu, la adapost de bombardamentele sovietice, care au incendiat si scufundat, tot pe Dunare, la Galati, bravul sau inaintai. Mai mult, la inceputul lunii septembrie 1944, nava a fost arestata ii preluata abuziv de catre sovietici, care au dus-o ii bazat-o la Odessa, rebotezand-o „RION“.
UN DEMERS SALVATOR
In anul 1946, Liga Navala Romana a facut o interventie prin Subsecretariatul de Stat al Marinei pentru ca o delegatie sa fie primita de A.I. Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S. in Romania, in vederea sensibilizarii guvernului de la Moscova pentru a retroceda nava-scoala „MIRCEA“, construita din initiativa sa. In urma comunicarii facute ministrului subsecretar de stat al Marinei de catre Comisia Aliata de Control din Romania, prin care era informat ca guvernul U.R.S.S. a hotarat restituirea catre guvernul roman a navei-scoala „MIRCEA“, s-a stabilit, de comun acord, ca solemnitatea sa se desfaioare la Constanta, la data de 19 mai 1946 (nava-icoala „MIRCEA“ urmand sa soseasca in timp util la Constanta). Ulterior, aceasta data a fost modificata la 21 mai pentru a apoi, preiedintele Consiliului de Ministri sa o fixeze definitiv la 26 mai 1946. La aceasta solemnitate au luat parte preiedintele Consiliului de Miniitri,impreuna cu membrii guvernului, membrii Comisiei Aliate de Control in Romania, in frunte cu maresalul Uniunii Sovietice Tolbuhin, preiedintele Comisiei si comandantul Grupului Armatelor de Sud.Regele Mihai I a binevoit sa accepte invitatia de a onora cu prezenta sa aceasta sarbatoare marinareasca.Pregatirea serbarii a revenit Serviciului Secretariatului General din cadrul Subsecretariatului de Stat al Marinei, StatuluiMajor al Marinei ii Comandamentului Litoralului Maritim ii Fluvial. La serbare au participat primul ministru dr. Petru Groza, Gheorghe Tatarescu,vicepresedintele Consiliului de Miniitri, ministrul Lucrarilor Publice Gheorghe Gheorghiu-Dej, ministrul de Razboi Constantin Vasiliu-Raicanu, ministrul Informatiilor prof. Petre Constantinescu-Iaii, ministrul de Interne Teohari Georgescu, ministrul Economiei Nationale P. Bejan, ministrul Educatiei Nationale stefan Voitec, ministrul Tudor Ionescu, ministrul de stat Mihail Ramniceanu, subsecretarul de stat Aurel Potop, subsecretarul de stat amiralul Petre Barbuneanu ii alti membri din guvern,ambasadorul sovietic Kavtaradze, prim consilier de legatie Iacovlev, iar din partea misiunilor tarilor aliate, Cotlear, comandorul Thomas, colonelul Gibbon, locotenent colonelul Prager reprezentanti ai Corpului diplomatic, personalitati oficiale romane si sovietice din Bucureiti ii Constanta, presa straina si romana, Casa M.S. Regelui, ofiteri sovietici si romani de la nava-scoala „MIRCEA“, delegatii de ofiteri de marina si elevi ai scolii Navale etc. De asemenea, s-a stabilit ca se puteau inmana invitatii pentru cetatenii din Constanta care sa intre in incinta portului si pe nave, in
numar de maximum 500 persoane.In fata Garii Maritime, oficialitatile au fost intampinate de autoritatile locale: episcopul Ghesarie al Tomisului, Victor Duia, Prefectul judetului si Ioan Popescu, primarul municipiului Constanta.De aici, intreaga suita s-a indreptat spre nava-scoala „MIRCEA“.
La ora 11.55, regele Mihai I a descins din vagonul regal, fiind intampinat de primul-ministru dr. Petru Groza, ministrul de Razboi, generalul Constantin Vasiliu Raicanu, amiralul Petre Barbuneanu si maresalul Tolbuhin, presedintele C.Al.C. In fata schelei, colonelul Haikin, seful Sectiei Marinei din C.Al.C.R., a raportat regelui Mihai ca nava este gata de predare. La capul de sus al schelei, comandantul sovietic al navei „MIRCEA“ a dat raportul Majestatii Sale, raportand ca nava este gata sa-l primeasca la bord. Pavilionul national roman a fost ridicat la arborele mare in acordurile Imnului Regal. Urmat de invitati, regele Mihai
si-a ocupat locul pe duneta. Imputernicitul Guvernului Sovietic, capitanul de rangul 1 Katvicico a pronuntat formula de predare a navei: „Indeplinesc ordinul Guvernului meu si al Comandantului Marinei Sovietice si cu onoare va predau nava-scoala „MIRCEA“, exprimand convingerea ca prietenia noastra se va intari si mai mult spre binele popoarelor sovietice si roman“. Amiralul Petre Barbuneanu, imputernicitul Guvernului roman a cerut voie Majestatii Sale sa ia in primire nava-icoala „MIRCEA“. Primind incuviintarea, acesta a semnat procesele verbale, pronuntand formula de raspuns: „In numele Majestatii Voastre si in numele Guvernului Roman iau in primire in patrimoniul Marinei Regale nava-icoala „MIRCEA“, asigurand Guvernul Sovietic de intreaga recunostinta a poporului roman“.Au urmat coborarea pavilionului sovietic si ridicarea pavilionului de razboi roman, conform programului. O data cu pavilionul de razboi a fost arborat stindardul regal la arborele mare si pavilionul de ancora la bastonul din prova, intonandu-se Imnul Regal roman. Capitanul Korzun, comandantul sovietic a predat nava comandantului roman: „In conformitate cu ordinul guvernului meu si al Comandamentului Marinei de Razboi, eu am condus in acest port nava „MIRCEA“ pentru a fi restituita cadrelor Marinei Regale Romane. In numele marinarilor din Marina Sovietica de Razboi, doresc navei-icoala „MIRCEA“ navigatie fericita si succes in instruirea marinarilor din Marina Romana prietena.Noi speram ca pavilionul de razboi al Romaniei va flutura intotdeauna alaturi de pavilionul de razboi al Uniunii Sovietice in lupta pentru pace ii fericirea popoarelor noastre“. Locotenent-comandorul Ion Stoian, comandantul navei-icoala „MIRCEA“ a primit nava pronuntand formula: „Am onoare de a primi nava-icoala „MIRCEA“ multumind marinarilor din Marina Sovietica de Razboi pentru urarile facute, asigurandu-i de recunostinta marinarilor din Marina Regala Romana si de dorinta nestramutata de a depune toate eforturile pentru pregatirea tinerilor marinari in arta marinareasca, pentru ca alaturi de marinarii sovietici sa contribuim la mentinerea pacii si prosperitatii popoarelor noastre prietene“. A urmat cuvantarea amiralului Petre Barbuneanu, subsecretar de stat pentru Marina, care a subliniat, printre altele: „Aceasta nava va perpetua vechiul spirit al
primului „MIRCEA“ care a avut cel mai insemnat rol in renasterea Marinei Romane, caci el a fost leaganul in care au crescut 40 promotii de marinari si au invatat aspra scoala a marii pentru a duce cu mandrie in tarile straine falnicul tricolor romanesc. Pe nava «,MIRCEA» se vor pregati viitorii marinari la scoala minunata a velelor, departe de uscat, in lupta necontenita cu capricioasa mare, pentru a forma elemente viguroase, tenace si hotarate in toate actiunile lor“.
Ulterior, echipajul sovietic a parasit nava, ambarcandu-se pe o vedeta care se gasea acostata in babord. Echipajul romanesc a dat onorul cu armele, muzica intonand un mars. A urmat vizitarea navei, dupa care Regele Mihai, impreuna cu invitatii de marca, a trecut la careul navei, unde a fost dezvelita placa comemorativa a actului cu urmatorul continut: ,,Prin bunavointa Guvernului Sovietic si ca o chezasie a prieteniei cu poporul roman, aceasta nava a fost retrocedata Marinei Regale la 26 mai 1946“.
NAVA ŞCOALĂ "MIRCEA" - ALBUM FOTO
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
Sursa si Copyright © Fortele Navale Române www.navy.ro si Academia Navala www.anmb.ro |
Caracteristicile Bricului Mircea:
- Deplasament 1844 tone;
- Tonaj brut 1320 tone;
- Tonaj net 631 tone;
- Lungime totala 81, 18 m;
- Lungime fara bompres 73,60 m;
- Lungime la linia de plutire 62,00 m;
- Latime la cuplu maestru 12,04 m;
- Latime cu vergile la semn 23,60 m;
- Bord liber 2,38 m;
- Pescaj 5,40 m;
- Greutatea lestului 250 tone;
- Balast în tancurile de asieta:
- picul prova 20,60 tone;
- picul pupa 29,70 tone;
- Combustibil 63,50 tone;
- Apa 209 tone;
- Motor MAK DIESEL 1100 CP;
- Viteza maxima cu motorul 9,5 Nd;
- Autonomia 4000 Mm;
- Nr. de vele = 23, cu o suprafata totala de 1750 m2;
- Echipaj 200 (din care 120 de studenALi)
Arborada
- Înaltimea arborelui trinchet:
- deasupra liniei de plutire 44,00 m;
- deasupra puntii teuga 38,00 m;
- ÎnalALimea arborelui mare:
- deasupra liniei de plutire 44,00 m;
- deasupra punALii principale 41,10 m;
- Înaltimea arborelui artimon:
- deasupra liniei de plutire 39,00 m;
- deasupra puntii duneta 33,60 m;
- Bompresul 12,50 m;
- ArboreALii 15,50 m;
- Verga trinca 23,60 m;
- Verga gabier 21,60 m;
- Verga contragabier 19,20 m;
- Verga sburator 5,60 m;
- Verga randunica 11,80 m;
- Picul mic 10,80 m;
- Picul mare 13,10 m;
- Ghiul 16,00 m;
Principalele marsuri în apele internationale
- 03 iulie-03 septembrie 1939: Marea Mediterana (escale în porturile: Palermo, Toulon, Palma de Mallorca, Gibraltar, Alger, Alexandria);
- 15 iulie-30 august 1967: Marea Mediterana, Oceanul Atlantic (escale în porturile: Toulon, Gibraltar, Portsmouth, La Valletta);
- 01-24 iulie 1968: Marea Mediterana (escale în porturile: Istanbul, Napoli);
- 07-23 iulie 1969: Marea Adriatica (escala în portul Split);
- 14 iunie-23 iulie 1971: Oceanul Atlantic (escale în porturile: Tunis, Casablanca AYi La Valletta);
- 16 iunie-11 iulie 1972: Marea Mediterana(escala în portul Toulon);
- 29 iunie-26 iulie 1974: Marea Mediterana(escale în porturile: Alexandria, Beirut);
- 19 iulie-24 septembrie 1975: Marea Mediterana, Oceanul Atlantic, Marea Nordului (escale în porturile: Gibraltar, Amsterdam, Le Havre, Londra, Palermo);
- 04 martie-30 august 1976: Traversada Oceanului Atlantic (escale în porturile: Las Palmas, La Guaira, Cartagena, Veracruz, Havana, Hamilton, Newport, New York, Baltimore, Philadelphia, Lisabona, Alger);
- 18 iunie-28 iulie 1979: Marea Mediterana, Oceanul Atlantic (escale în porturile: Istanbul, Livorno, Lisabona, Pireu);
- 30 iunie-09 august 1980: Marea Mediterana¦ (escale în porturile: Toulon, Barcelona, La Valletta);
- 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, 1993, 1994, 2003: Marea Neagra¦ (escale în porturile: Varna, Istanbul, Sevastopol, Odessa, Burgas, Suhumi, Novorossisk).
Comandanti
Nume | Perioada | |
---|---|---|
1 | Comandor August G.T. ROMAN | 16.01.1939 - 01.04.1941 |
2 | Capitan Gheorghe Gustav DRÂMBA‚ | 01.04.1941 - 01.10.1943 AYi 02.09.1944 - 05.09.1944 (Lt. comandor); |
3 | Locotenent Constantin CHIRIAC | 1946; |
4 | Capitan comandor Iosif BIACIU | 27.05.1946 - 09.1948; |
5 | Capitan Nicolae MILU | 09.1948 - 05.1952; |
6 | Comandor Ioan GHEORGHE | 05.1952 - 30.09.1955; |
7 | Locotenent Comandor Vladimir Cosmiceanu | 1955-1959 |
8 | Locotenet Major Costica Ciocoiu | 1960-1961 |
7 | Comandor Alexandru HÂRJAN | 01.01.1965 - 19.09.1973; |
8 | Comandor Petre ZAMFIR | 05.04.1965 - 25.02.1966; (desemnat la comandant pe timpul marsului Constanta - Hamburg); |
9 | Comandor Eugen ISPAS | 19.09.1973 - 08.09.1977; |
10 | Comandor Dan I. STAICULESCU | 15.08.1978 - 05.03.1990; |
11 | Comandor Dinu Sorin PAMPARAU | 05.03.1990 - 10.08.2006 |
12 | Locotenent comandor Gabriel MOISE | 2006 - |
Lista comandantilor este actualizata de contraamiral (r) George Petre , 21 martie 2009
Albume foto
Surse text :
Web site-ul Academiei Navale "Mircea cel Batran"
Revista Marea Noastra - Publicatie a Ligii Navale Romane filiala Constanta
Pagina actualizata 10 decembrie 2011 , Cristian Munteanu