Vizualizeaza nava - Borcea

Scurt istoric

Nava cu zbaturi Borcea

Nava a fost contruita in anul 1913,la Santierul Naval Turnu Severin si a fost lansata la apa in 1914 , drept iaht regal .A servit sub aceasta forma regelui Ferdinand, în vizitele facute în 1919 la cetatea Silistra si în 1921 la manevrele armatei de la Turtucaia (Turakan).

Din 1999 este clasata in lista "tezaur" a patrimonului national cultural.

Date Tehnice :

Lungime: 39.43 metri

Latime la cuplul maestru (in dreptul zbaturilor) 10.90 metri

Pescaj nava goala 0.90 metri

Pescaj mediu 1 metru

Pescaj Maxim 1.07 metri

Inaltime Maxima catarg 9.15 metri

Propulsie : Masina cu dubla expansiune in 2 pistoane cu 2 cilindrii , 1 cilindru de inalta presiune , 1 cilindru de joasa presiune

Masina a fost construita de uzinele germane Krupp - Gebruder Sachesenberg in 1913 ,seria masinii no 1705 .

Cazan de apa 7 tone , Presiune de regim 8kg forta / centrimetru patrat

Combustibil pacura / tot ce arde inclusiv reziduri petroliere

Consum combustibil : pacura 190 kg/ora , reziduri 400kg/ora 

Propulsia se face cu 2 zbaturi , maximum 45 de rotatii pe minut

Viteza medie 14 km/ora 18km/ora in aval , 10 km/ora in amonte .

Carma dotata cu servo mecanism actionat cu abur , suprafata de 2.5 metri patrati , 2.5 metri lungime , 1 metru inaltime

Sistem de ancorare cu vinci manual cu cap de sarpe.

Nava se afla in prezent la Braila , si se afla in stare de functionare .

Fotografie : 2010

Povestea Navei Borcea este foarte lunga pe care o voi relata in detaliu in viitor in amanunte bazandu-ma pe documente si relatari ale comandantului navei din 1979 pana in prezent , domnul Ilie Tincu .

In urma interviului avut cu domnul Tincu cu prilejul zilei Marinei (15 august 2010) am aflat ca nava este disponibila pentru inchiriere in regim "charter" la tariful de 800 de lei pe ora in mars si 200 de ore in stationare (poate stationa la mal nu neaparat la cheu ) , minimum 2 ore de mars . Capacitatea navei este de 200 de pasageri , care matematic ne da un cost de 8 lei de pasager pentru 2 ore de mars .

Cei interesati sa inchireze direct nava sunt rugati sa contacteze pe domnul comandant Ilie Tincu la numarul de telefon 0751191578 , plata se face la caseria Palatului Copiilor Braila telefon 0239/615137 .

www.marinarii.ro are in plan de a organiza in viitor un charter de cel putin 2 ore de mars cu nava Borcea in parteneriat cu alte web site-uri cu tematica navala , cei interesati sunt rugati sa participe la acest charter sunt rugati sa scrie la adresa rnv@marinarii.ro  .

Nava colecteaza deasemenea deseuri petroliere pe care le foloseste ca combustibil . Conform legii toti agentii economici care au deseuri petroliere sunt obligati sa predea deseurile petroliere firmelor care colecteaza aceste deseuri , preluarea acestor deseuri nu este gratuita , este platita de catre agentii economici . Nava Borcea preia deseuri petroliere gratuit si ofera agentilor economici documentatia necesara pentru a justifica reciclarea deseurilor . Cei interesati sunt rugati sa contacteze pe domnul comandant Ilie Tincu la numarul de telefon 0751191578 .

Anterior am relatat ca  nava se afla in dificultati financiare ,aceste lucruri fiind confirmate de articolele de mai jos preluat din mai multe ziare . In prezent instanta s-a pronuntat in favoarea santierului care nu a efectuat anumite lucrari , nava fiind predata fara receptia lucrarilor de restaurare.

Albume Fotografii cu Nava Borcea :

Cristian Munteanu

6 septembrie 2010

Scris de Gina Bahor  miercuri, 05 august 2009 in Ziarul de Braila 

Comandantul navei îl acuza pe directorul Palatului Copiilor ca nu îl lasa sa plece în curse pe Dunare. Directorul Alecu spune ca nu are competenta legala sa se ocupe de gestiunea navei si a înaintat un memoriu în acest sens catre Inspectoratul Judetean scolar Braila. Ieri, ne-am urcat la bordul navei tezaur “Borcea”, ancorata pe faleza Dunarii, construita la Turnu Severin în anul anul 1913, ultima nava cu zbaturi realizata în Europa la comanda Regelui Ferdinand. Aici l-am gasit si am stat de vorba cu cel care vreme de 30 de ani este la comanda vasului, Ilie Tincu, care asteapta în zadar un semnal din partea reprezentantilor Palatului Copiilor sa plece în curse organizate. “Sunt la comanda navei din anul 1976, alaturi de mine fiind si seful mecanic Ilie Mogos si înca trei colegi. Am trecut prin multe cu aceasta nava si am vrea acum, când s-a finalizat lucrarea, când am terminat si de vopsit, când avem toate avizele întocmite, tarife stabilite, sa onoram cursele solicitate, ca sunt destule grupuri interesate sa se plimbe pe Dunare. Au venit grupuri care au vrut sa se duca la Sulina, la Tulcea, sa se plimbe pe Dunare dupa o petrecere la nunta, pe toti cei interesati i-am trimis la Palatul Copiilor pentru a face demersul necesar, dar au fost refuzati. Ca nu am tarife, ca nu am toate documentele, tot felul de pretexte. Din câte am auzit, directorul ar mai spus ca nu este companie si ca nu o poate administra. Noi nu dorim decât sa muncim, mai am noua ani pâna ies la pensie, am stat atâtia ani la mal pâna s-a reparat si este si pacat ca o astfel de nava sa stea pe loc când sunt atâtia interesati sa se plimbe”, ne-a spus suparat Ilie Tincu. El ne-a aratat toate documentele si avizele necesare care-i permit sa iasa pe Dunare si ne-a spus ca are si tarifele stabilite, opt milioane de lei vechi, pe ora în mars si doua milioane de lei, stationata. Nu se considera armator Potrivit directorului Palatului Copiilor, Viorel Alecu, de trei saptamâni de când se afla în fruntea institutiei nu a fost solicitat de niciun grup pentru plimbare pe Dunare cu nava “Borcea”, dar recunoaste ca daca asa s-ar fi întâmplat, nu putea decât sa-i refuze. “Consider ca asa cum stau lucrurile acum, cu bugetul institutiei, cu demararea unor activitati extrascolare pentru copii, nu sunt un armator sa ma ocup de gestiunea navei «Borcea». Sunt un profesor care se ocupa de copii, plus ca nici nu am competenta legala sa fac asta. Am mostenit aceasta nava, dar nu sunt companie sa ma ocup de ea, de tot ce implica proceduri. În acest sens, am înaintat un memoriu cifric catre Inspectoratul scolar Judetean (ISJ) Braila prin care declar ca nu am competenta legala sa ma ocup de gestiune si sa se ia o decizie în ceea ce priveste adminstrarea navei. Îl înteleg pe capitanul Ilie, dar în final, indiferent la cine se va afla nava, tot capitan pe vas ramâne. Cât priveste acele tarife pe care vi le-a prezentat nu erau de competenta lui sa le întocmeasca, iar ca sa iasa pe Dunare îi trebuiau si 750 de milioane de lei vechi pentru plata asigurarii navei, asta în conditiile în care noi ne luptam cu bugetul, iar acum ne chinuim sa facem rost de lipici pentru aeromodele. Un manager trebuie sa ia decizii pentru ca institutia sa mearga bine, eu asta am facut. Am prezentat situatia ISJ, mai departe sa se decida. Astept sa vina inspectorul general al ISJ din concediu si sa-mi spuna ce a hotarât în privinta navei”, ne-a precizat Alecu. De la unul, la altul Comandantul navei ne-a prezentat pe scurt istoricul si calvarul prin care a trecut nava, de când s-a aflat la cârma vasului “Borcea”. “A fost nava scoala la Liceul de Marina, pâna în 1984 când a fost transferata Palatului Copiilor. În anul 2000, la sugestia fostului primar Anton Lungu, nava «Borcea» a intrat în santierul Naval pentru reparatii, iar în anul 2002, prin interventia inspectorului sef al ISJ, Viorel Mortu, Ministerul Educatiei a alocat suma de 300 de milioane de lei vechi pentru demararea unor lucrari de restaurare, urmând sa se faca si partea mecanica si corp. În anul 2006, nava trebuia sa beneficieze si de amenajari interioare, dar doamna directoare economica de la ISJ, Bostina, m-a sunat si mi-a zis «Ia nava din santier si fugi», probabil venea cineva în control, nu stiu. La fel mi-au zis si cei de la santier, ca am trei zile sa scot nava de acolo, ca si asa pâna atunci a stat pe gratis, fara plata de taxe, impozite si altele. Prin bunavointa domnului Cotiga de la Termocentrale, am lasat-o în bazinul ponton al lor, pâna în 2006 când s-a facut licitatie de restaurare. Întâmplator sau nu, santierul Naval a fost anuntat de licitatie cu doar doua zile înainte de procedura. La licitatie s-au prezentat doua firme, SC «Dunav» si SC «Orion» SRL. Prima a pierdut la licitatie pentru ca nu s-a încadrat în termenul de executie impus, adica sase luni, câstigând firma «Orion» care a spus ca în 45 de zile e gata. Aici au fost probleme, lucrarea nu s-a facut cu un diriginte de santier, s-a lucrat fara proiect, doar cu o lista de lucrari si o comisie de supraveghere la care eu eram presedinte. În 2007, când a venit un expert sa verifice lucrarea, s-a constatat ca lemnul folosit nu a fost tratat antiseptic si ignifug, iar în acel moment mi-am dat demisia, nu am vrut sa am probleme. Din câte stiu, ISJ a actionat în instanta firma respectiva pentru ca nu a facut ce trebuia. Pacat ca dupa atâtea patanii nava sta acum la mal si nu face curse regulate”, a spus Ilie Tincu. Mentionam ca în anul 2002, presedintele Consiliului Judetean (CJ), Gheorghe Bunea Stancu, a solicitat la ISJ trecerea navei “Borcea” în administrare CJ, dar inspectorul Mortu a spus ca vasul este al Ministerului Educatie, care tocmai alocase acea sumă de 300 de milioane de lei vechi pentru reparatii. Acum datele problemei sunt altele si poate ca dupa vizita efectuata în urma cu doua luni la nava “Borcea” de primar si presedintele CJ se va schimba ceva. Despre cât de valoroasa este nava, se pare ca doar pentru unii, mai spunem ca tot în anul 2002 a venit la comandantul navei un neamt si a vrut sa ia clopotul de pe “Borcea” la schimb cu un autoturism marca “Mercedes”. Mai trebuie sa va spunem ca acel clopot este înca la bordul navei Borcea!

Un alt articol a fost scris in Obiectiv Vocea Brailei de Cristina Dosuleanu pe 1 Decembrie 2009 :

In doar câteva luni, în 2006, s-au cheltuit 500.000 de lei pentru amenajarea navei Borcea * la finalul anului, nava era tot neamenajata, iar lucrarile ramase nu au fost terminate nici pâna azi, desi executantul a câstigat licitatia cu termenul scurt de executie * mai mult, executantul mai vrea înca 150.000 de lei pentru lucrari suplimentare, pentru ca în proiect masuratorile nu au fost facute corect si au aparut lucrari ascunse * culmea, executantul, firma "Orion", a actionat în instanta Palatul Copiilor

Incompetenta, prostie si smecherie par a fi ingredientele care au dus la risipirea a aproape 700.000 de lei (7 miliarde de lei vechi) alocati în 2006 pentru amenajarea interioara a navei Borcea, bun de patrimoniu din categoria tezaur. Desi conducerea Palatului Copiilor de atunci, prof. Angela Bastiurea, fusese avertizata ca se fac lucrari de proasta calitate, a preferat sa închida ochii ca sa nu piarda banii si sa nu fie sanctionata. S-a ajuns astfel în situatia în care pe lânga cei 500.000 de lei dati initial, executantul mai cere înca 150.000 de lei, printr-un proces, iar termenul de finalizare a lucrarilor, element esential în alegerea firmei, în 2006, a fost depasit cu mult, unele lucrari nefiind realizate nici pâna acum.

Periplul navei Borcea a început în 1984, când, printr-un ordin al Ministerului Apararii Nationale a fost trecuta în patrimoniul Palatului Copiilor. În 1994 s-au facut primele repararii la santierul Naval, iar între 1998 - 2000 a fost pur si simplu abandonata pe chei. În 1999, câteva persoane din Austria au dorit sa cumpere nava construita în 1914, mai ales ca nefiind foarte bine întretinuta nu arata prea grozav si ar fi putut fi achizitionata pe mai nimic. Aflând de intentie, directorul Muzeului Brailei, dr. Ionel Cândea, a înscris-o în regim de urgenta, în doar 24 de ore, în patrimoniul cultural national, categoria tezaur si a împiedicat vânzarea, salvând astfel nava.

Experienta santierului Naval, refuzata pentru amenajarea navei Borcea

Reparatiile capitale ale navei Borcea, care au totalizat pâna acum peste 3 milioane lei, au început în anul 2000, la santierul Naval, firma care realizase si reparatiile pentru Bricul Mircea. La început, tot santierul Naval a sponsorizat reparatiile cu aproape 40.000 de euro. Dupa 2000, banii veneau cu târâita si se lucra câte putin. Abia în 2005 s-au terminat lucrarile. "În 2006, a aparut un nou proiect pentru amenajarea interioara, dar cineva, nu stiu cine, nu a fost de acord sa lucreze în continuare cu noi si s-a organizat o noua licitatie, desi s-ar fi putut continua lucrarile cu noi fara sa se încalce legea. La licitatie s-a constatat ca oferta celui care a câstigat era identica cu a noastra, chiar si ca text. A fost evident ca a avut acces la baza noastra de date. Firma «Orion» a câstigat cu timpul scurt de realizare a lucrarilor, dar în final a depasit si timpul, si devizul cu peste 150.000 de lei. Eu stiu ca atunci când sunt de facut lucrari pretentioase nu se mai face licitatie. Se alege cel mai bun specialist, nu o firma de termopane", a spus ing. Dorin Buca, directorul adjunct al fabricii de reparatii nave.

În 2006, prin ordin de ministru s-au alocat aproape 500.000 de lei pentru amenajarea navei. Desi banii au venit din timp, conducerea Palatului Copiilor, directorul Angela Bastiurea, a întârziat realizarea proiectului si executarea lui, refuzând sa lucreze cu santierul Naval. Capitanul navei, Ilie Tincu, a declarat chiar ca directorul Angela Bastiurea i-a cerut sa "fuga" din santier cu nava, ca sa nu mai aiba nicio legatura cu acea firma. Pe de alta parte, Angela Bastiurea a dat vina în 2007 pe Muzeul Brailei care i-ar fi recomandat un specialist în astfel de proiecte, dar fara atestat. Persoana recomandata de muzeu a promis ca va obtine atestatul, dar pâna la urma nu s-a tinut de cuvânt. "Am vorbit si cu inspectorul general Lilliana Tudoran, însa nu a reusit sa gaseasca un specialist în restaurare nave. Atunci, am intrat pe site-ul «cimec.ro» si am contactat-o pe doamna Carmen Atanasiu de la Constanta, pe care am rugat-o sa ne ajute cu proiectul", povestea atunci Angela Bastiurea.

Practic, licitatia s-a derulat în octombrie 2006, iar pentru realizarea lucrarilor mai ramâneau doar doua luni. La licitatie a participat si firma "Dunav" alaturi de "Orion". Desi "Dunav" avea preturi mai bune, a câstigat "Orion" pentru ca a dat un termen foarte scurt de realizare a lucrarilor. La numai o saptamâna, directorul firmei "Dunav", ing. Vasile Broasca, a renuntat la contract, pentru ca a vazut ca proiectul avea multe probleme, realizarea celorlalte lucrari era deficitara si nu a vrut sa implice firma într-o lucrare care, dupa parerea sa, avea sa se termine rau. Acest punct de vedere i-a fost comunicat oficial si directorului Bastiurea, însa, din dorinta de a nu pierde banii, conducerea Palatului a lasat lucrurile sa mearga înainte, bazându-se pe faptul ca proiectantul venea o data pe saptamâna sa vada ce s-a mai facut. Ca lucrarile s-au facut foarte prost a observat si directorul Ionel Cândea, care si-a spus parerea tot în 2007. "Restaurarea unui obiect clasificat în categoria tezaur nu se face dupa câte fonduri ai. Proiectul trebuie realizat de experti în domeniu. Licitatia trebuia sa desemneze un adevarat restaurator, atestat de Ministerul Culturii, nu un binevoitor care dupa ce uita sa trateze lemnul pentru ignifugare, stropeste apoi materialul pe pereti cu vermorelul. Este inadmisibil". Pentru ca nu a respectat proiectul sau nu a avut ce respecta pentru ca proiectul nu avea detaliile necesare, la care s-a adaugat vremea nefavorabila din decembrie, executantul a avut mereu de facut remedieri, fapt ce a dus la întârzieri si la mariri de pret.

"Daca se renunta la cantitatile suplimentare si la manopera mai are el bani sa ne dea noua"

În final, pusi în situatia sa plateasca mai mult cu 150.000 de lei fata de suma initiala a contractului de amenajare, cei de la Palatul Copiilor reproseaza executantului lucrarile de proasta calitate si facturile umflate. "Domnul Tincu i-a spus doamnei director ce se facea pe nava, dar i s-a spus sa-l lase în pace. «Orion» a umflat mult lucrarile de la tâmplarie, care nu au fost prinse în oferta, acum vrea banii, desi noi nu am semnat nicio comanda suplimentara. În 2008 ne-am întâlnit cu el, dar nu am ajuns la un numitor comun. Nu a facut ignifugare cum trebuie, nu a tratat antiseptic lemnul, pentru patru usi a consumat 1,9 metri cubi de lemn - în timp ce un expert a spus ca se foloseste material mai putin de jumatate. Pentru o masa a scris ca a folosit 1.600 de holsuruburi! Sarcinile de remediere nu le-a facut. Cabina de dus a înlocuit-o cu o cadita, instalatia sanitara nu e functionala. La bancute trebuia dat grund de zinc gri si email alb, dar nu exista asa ceva. Daca se renunta la cantitatile suplimentare si la manopera, mai are el sa ne dea noua bani. A primit cinci miliarde si mai vrea peste doua, la care se adauga penalitati si cheltuieli de judecata. Nu se poate asa ceva", a declarat indignata contabila de la Palatul Copiilor, Dumitra Ciuclaru.

Suplimentarea lucrarilor de catre executant s-a facut cu aprobarea proiectantului

Pe de alt? parte, directorul firmei "Orion", Vasile ?oac?te, sus?ine c? a respectat caietul de sarcini ?i tot ce nu a fost f?cut ca acolo a avut aprobarea proiectantului ?i nu în?elege de ce Palatul Copiilor refuz? acum s? pl?teasc? ce a mai r?mas. Mai mult, nu în?elege de ce acum lucr?rile nu sunt bune, din moment ce unele au fost deja pl?tite. "Modific?rile din proiect sunt f?cute cu aprobarea proiectantului, toate opera?iunile care trebuia f?cute le-am f?cut, iar pentru amânarea unor lucr?ri din cauza vremii am acordul lor. Nu în?eleg ce nu le convine. La mobilierul de la echipaj, dup? trei ani de folosire, se invoc? faptul c? trebuia f?cut din lemn masiv, dar în contractul cu ei se specific? faptul c? trebuia f?cut din pal melaminat, nuan?a stejar. Le-am f?cut o groaz? de notific?ri, i-am anun?at, cantit??ile realizate nu sunt conforme cu ce s-a m?surat, suprafe?ele sunt mai mari ?i nu cu un metru doi, nu au zis niciodat? nu face mai mult, iar acum nu vor s? pl?teasc?. La lambrisat, în loc de 50 de metri p?tra?i sunt peste 60, termoizolarea cu vat? mineral? nici nu a fost prins? în proiect, iar caroiajul de sub lambriuri nu am promis nic?ieri c?-l fac cu lemn de stejar, la toate navele se procedeaz? a?a. Nu mi-au dat niciodat? bani în avans decât la început, pentru achizi?ionarea materialelor. Ultimul proces verbal de recep?ie pentru lucr?rile efectuate în zilele de 28 ?i 29 avea doar remedieri mici, nu erau lucr?ri nerealizate. Dup? doi ani, eu le tot cer banii! Pentru c? nu ne-am în?eles am mers la tribunal!", declar? Vasile ?oac?te. De altfel, nici b?ncu?ele de pe pun?ile exterioare nu sunt conform proiectului, dar Vasile ?oac?te spune c? toat? lumea a fost acum trei ani de acord cu ele, iar ca argument au fost ?i pl?tite.

Executantul mai spune c? cere 150.000 lei pentru lucr?ri prinse în contract, realizate ?i nepl?tite ?i lucr?ri suplimentare nepl?tite ap?rute pe parcursul execu?iei, aprobate de proiectant, dar pe care beneficiarul, Palatul Copiilor, nu le recunoa?te. "Dac? nu le pl?cea ce f?ceam, de ce nu ne-au dat afar? de acolo, de ce au semnat procesele verbale de recep?ie? Recep?ia final? s-a f?cut abia pe 8 noiembrie 2007, iar reprezentantul Ministerului Culturii a spus c? a ie?it prea bine totul fa?? de ce indica?ii am avut. Eu nu am avut detalii la proiectul ini?ial, iar proiectantul a venit tot timpul s? vad? ce fac ?i a spus c? e bine. Acum nu mai e bine?", se arat? sup?rat Vasile ?oac?te.

"Trebuia s?-mi iau o marj? de materiale neprev?zute, dar au fost gre?eli de tehnoredactare"

În privin?a înc?rc?rii suplimentare a facturilor acuzat? de Palatul Copiilor, executantul recunoa?te c? a umflat facturile cu aproximativ 5% din valoarea contractului, ca de exemplu folosirea a 1.600 de holz?uruburi pentru o mas?. Vasile ?oac?te recunoa?te c? a gre?it, dar c? în final nu a mai cerut banii respectivi. Pentru toat? lucrarea, el a admis c? a pus în plus materiale în valoare de aproape 20.000 de lei. "Eu trebuia s?-mi iau o marj? de materiale neprev?zute, dar au fost ?i gre?eli de tehnoredactare. Am gre?it, am înc?rcat, am spus c? s? ne compens?m. Cu toate acestea, mai sunt ni?te bani în plus fa?? de contract, pe care au s?-i dea. Notele de suplimentare sunt nesemnate de beneficiar, dar nu era necesar pentru c? într-o alt? adres? ei spun c? pot face lucr?rile suplimentare cu acordul proiectantului, iar eu am pentru toate acordul proiectantului", a mai explicat Vasile ?oac?te.

Una peste alta, din aceste neîn?elegeri dintre beneficiar ?i executant rezult? foarte clar c? în urma unei licita?ii dubioase, s-au pl?tit bani publici pentru lucr?ri de proast? calitate, iar nava Borcea este ca acum câ?iva ani: de neexploatat la adev?ratul sau poten?ial.

STRATEGIA SECRETÄ‚
Nava sta legata la mal în Portul Braila, într-un prizonierat nedemn, desi capitanul Ilie Tincu ar putea da oricând comanda să se pună maÅŸinile sub presiune ÅŸi vasul ar începe să înoate pe Dunăre lin ca o lebădă, fără nici un zgomot. Nu s-ar auzi decât lipăitul palelor de lemn în apă ÅŸi, când ÅŸi când, fornăitul supapelor. Dar căpitanul nu are voie să miÅŸte nava de la mal fără ordin de marÅŸ. Vasul aparÅ£ine statului român ÅŸi este administrat de Palatul Copiilor ÅŸi Elevilor din Brăila. Prea sărac ca să îÅŸi poată permite o cheltuială de 1.000 de lei pe ora de marÅŸ, Palatul se află în situaÅ£ia unui sărman bugetar care a primit moÅŸtenire un elefant. Directorul Viorel Alecu spune că acest vas ar putea deveni rentabil, el chiar a pus la punct o strategie, dar încă nu a venit momentul să o aplice ÅŸi, până una-alta, o Å£ine în secret. E strategia lui, proprietatea lui intelectuală, nu o poate dezvălui aÅŸa, oricum, oricui.


BODEGA PE VALURI
Pentru unii braileni, vasul Borcea e o bijuterie a tehnicii, o minunatie ingine­reasca, simbolul orasului. Pentru altii, nu e decât un samovar urias, o copaie, o vechitura. Pentru capitanul Ilie Tincu, e toata viata lui. "De 30 de ani comand nava asta, pe care eu am scos-o din cimitirul de nave, am readus-o pe apa si am îngrijit-o mai bine decât pe copilul meu. Am stat mai mult pe nava asta decât acasa", zice el. Å�i îl doare inima sa vada în ce hal a ajuns acum.

În viata ei de aproape 100 de ani, nava a fost si iaht al regelui Ferdinand. Semnele regale de pe custile zbaturilor au fost reconstituite, turnate în bronz si urmeaza sa fie puse la loc. Fostul iaht arata acum, dupa sapte ani de restaurari, ca o bodega plutitoare, un monument al kitschului pe miscatoarele carari ale Dunarii.

Uite, usile nu se închid bine. Au mânere ca usile de sifonier. Podeaua de lemn are cocoase. Se umfla ca picioarele reumaticilor pe vreme rea. Salonul de la pupa are jur-împrejur niste banchete înguste, incomode, cu tapiterie de un rosu ametitor, din acelasi material ieftin folosit la dormezele care se vând prin târguri direct din Daciile papuc.

Un aparat de aer conditionat bâzâie deasupra, în loc sa se fi pastrat sistemul ori­ginal de încalzire, pe baza de aburi. Un televizor cât un dulap si niste boxe audio chinezesti întregesc imaginea de bazar a acestui salon unde ar fi trebuit sa se tina simpozioane stiintifice, conferinte, dezbateri, în timp ce nava ar fi plutit în sus si-n jos pe Dunare. Cel putin aceasta era viziunea istoricului Ionel Cândea, director la Muzeul Brăilei, cel care a înscris nava în patrimoniul national, la categoria tezaur, urgent, ca sa nu poata fi scoasa din tara. Când a facut asta, profesorul Cândea stia ce s-a întâmplat cu Liberta­tea, alta nava din patrimoniul national, care a fost scoasa fraudulos din tara si nu s-a mai întors. Din Portul Braila au mai disparut în strainatate si cinci remorchere cu aburi. (nota Cristian Munteanu marinarii.ro - Frederic Mistral si Pascal localizate in Austria)

DECONTUL UNUI DEZASTRU
Peretii interiori sunt îmbracati cu lambriu de lemn. Scândurile nu se îmbina cum trebuie, bagi mâna printre ele si pe la colturi. Din loc în loc, pe podea se vad gramaoare de pulbere de lemn, semn ca acolo rod cari. Lemnul nu a fost tratat împotriva insectelor. Nici nu a fost igni­fugat, abia dupa ce a fost montat pe pe­re­tii navei a stropit cineva cu vermorelul pe dinafara, dar pe interior, pe unde trec cablurile electrice, se poate aprinde ca iasca. Pe punte s-au pus niste banci cu picioare de fonta, luate de la Praktiker; în caz de ceva, n-ai de ce sa te agati, te duci ca toporul la fund cu banci cu tot. Nava a avut banci din lemn si asa trebuia sa ramâna.

Coborând în celalalt salon, la prova, un frigider trântit în mijlocul încaperii te scoate violent din belle-epoque. Frigiderul ar fi avut nisa lui, discreta, dar nu mai încape dupa ce constructorul a facut usa mai îngusta. Å�i a pus peste tot termopane.

Capitanului aproape îi vine sa plânga. Nava a stat sapte ani în reparatii si ca sa ajunga în halul asta a înghitit 12.340.850 de lei noi. Bani de la buget. Plus aproape 50.000 de euro pentru proiectul de amenajare interioara. Å�i înca 200.000 de lei noi pe care neîndemânaticul constructor Vasile ?oac?te, patronul firmei de termopane care s-a ocupat de restaurarea navei, i-a obtinut în instanta pentru lucrari pe care nimeni nu i-a cerut sa le faca. "Atât m-am priceput, atât am facut", da din umeri ?oac?te. "Ei de ce m-au platit daca nu le-a placut cum lucrez?" Iar directoarea de atunci a Palatului Copiilor, Angela Bastiurea, se apara: "Am primit sapte miliarde de lei vechi în noiembrie 2006 si trebuia sa îi cheltuim pâna la sfârsitul anului, altfel se întorceau la buget. Licitatia a câstigat-o firma lui ?oac?te, care a dat cel mai scurt termen de executie".


AVENTURILE UNUI VAPOR
Când arata fiecare lucrare facuta în bataie de joc, capitanul Ilie Tincu pune mâna pe acea imperfectiune si mângâie locul cum ar mângâia o rana. E nava lui. I-au slujit-o. Pentru el, nava asta înseamna toata viata lui de marinar.

Avea 27 de ani când a devenit capitan pe Borcea. Nava zacea abandonata din 1974 în cimitirul de nave, o mânca rugina. El se ducea pe acolo ca la o amanta secreta, urca la bord si îi admira liniile, mângâia ca si acum catargul, piesele uriasei masini de aburi, stralucitoarele trombite de arama prin care pufaia nava, timona, hublourile, telegrafele, clopotul, toate de la 1914. "Pe clopotul de la prova mi-a oferit cineva un Mercedes si nu l-am dat, am tinut la fiecare nit original. Multi s-au învârtit pe aici sa puna mâna pe nava asta", spune capitanul.

Îi stie povestea. Dupa o scurta perioada în care a fost iaht al familiei regale, Borcea a facut primul razboi mondial ca atelier mecanic mobil pentru vasele de lupta de pe Dunare. Pe urma a fost nava de pasageri între Cernavoda si Calarasii. În al doilea razboi mondial a fost unitate de transmisiuni. Dupa razboi, sovieticii au luat-o ca despagubire de razboi. Remorcherul sovietic care tracta nava spre Odesa a luat foc si Borcea a plutit în deriva, neputând sa navigheze pe apa sarata, pâna a fost gasita de un vas românesc si adusa înapoi în tara. În valmaseala acelei perioade si la câte averi au carat sovieticii din România, numai la un vapor vechi nu le-a stat lor mintea, i-au pierdut urma si Borcea a ramas în România. si a navigat zi de zi pâna în 1974.

În 1978, Ilie Tincu i-a propus comandantului liceului de marina din Galati sa recupereze nava Borcea din cimitir si sa o foloseasca pe post de nava-scoala. El a fost capitanul acestei nave de atunci si pâna azi, trecând o data cu nava, în 1984, de la Ministerul Fortelor Armate la Mi­nisterul Învtamântului. Primarul Anton Lungu a aranjat acest transfer, fiindca nevasta-sa era directoare la Casa Pionie­rilor si soimilor Patriei. Care acum se numeste Palatul Copiilor si Elevilor. Toate s-au schimbat de atunci. Chiar si nava Borcea. Se apropie de suta de ani si are ceva din tristetea unei batrâne care si-a vazut tot neamul pierind, ramânând singura pe lume. Mai e o nava cu zbaturi în Galati, Tudor Vladimirescu, construita în Ungaria si primita ca despagubire dupa primul razboi mondial; propulsia i-a fost modificata sa functioneze pe motorina. si înca una în Tulcea, fabricata în Austria, dar i s-a scos masina de abur si a fost transformata în restaurant. Ele n-au avut un Ilie Tincu al lor, îndragostit de ele.

Biografie Borcea :

Ziarele : Ziarul de Braila , Obiectiv , Jurnalul National

Fotografiile realizate de  Ziarul de Braila , Obiectiv , Jurnalul National,Adevarul si Cristian Munteanu

Pagina actualizata 2 ianuarie 2012. Nava se afla in portul Braila

Toti cei care au date suplimentare despre aceasta nava ,fotografii sunt invitati sa contribuie la dezvoltarea acestei pagini si inclusiv a Registrului Naval Virtual Roman ,puteti trimite materiale la adresa rnv@marinarii.ro sau comentati in partea de jos a paginii (trebuie sa fiti autentificat ca membru al www.marinarii.ro)

Albume foto